Banii partidelor politice din România

Finanțarea partidelor politice

un proiect alexpert forum
susținut de  International Foundation for Electoral Systems (IFES)
ceeli institute prague Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs INL

Ilustrație: pch.vector / Freepik

Contribuții în campania electorală pentru parlamentare - statistici


 

Puteți regăsi mai jos câteva statistici despre finanțarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare:

  • Campania a fost una bogată, întrucât partidele politice au declarat venituri (contribuții) de 169,49 de milioane de lei, comparativ cu 51,73 de milioane în 2016
  • Cea mai mare parte din venituri (79 de milioane) reflectă venituri proprii ale candidaților, în timp ce 37 de milioane de lei au fost înregistrate ca împrumuturi. Patru partide (Plus, Pro România, PSD și USR) au transferat 33 de milioane din conturile partidului, iar alte trei (PNL, PSD, USR) au transferat 17 milioane de lei din subvenții pentru cheltuieli de campanie. Cei mai mulți bani au fost declarați de candidați în București, Iași și Prahova, iar cei mai puțini în Tulcea, Harghita și Covasna.
  • O parte semnificativă din cheltuieli (34%) se leagă de promovarea competitorilor electorali în mediul online, în timp ce o cincime din bani s-au folosit pentru promovarea prin radio, TV și presă. Deși anul 2020 a fost caracterizat de restricții cauzate de pandemie, competitorii au cheltuit un sfert din bani pe tipărituri (broșuri, flyere și materiale similare), precum și 7% pentru afișe electorale. Reamintim că în perioada de campanie electorală, competitorii electorali nu pot folosi materiale de promovare stradală, cu excepția afișelor.
  • Strategiile competitorilor au fost relativ diferite. Spre exemplu, Plus a cheltuit aproape 60% din bani pe campania online, în timp ce AUR a alocat peste jumătate din fonduri pentru tipărituri (822 mii din 1,5 milioane lei). PSD și PNL au cheltuit cei mai mulți bani pe servicii online, aproape o treime. Cele mai puține fonduri au fost alocate cheltuielilor pentru cercetări sociologice
  • Cheltuielile partidelor au fost apropiate de venituri. Există câteva cazuri unde cheltuielile sunt mari (ex PNL, cu 1,6 milioane de lei) decât veniturile, dar în general diferențele sunt reduse
  • În cazul AUR există necorcordanțe între datele publicate în timpul campaniei electorale și raportul de venituri și cheltuieli publicat pe 15 decembrie. Astfel, deși la sfârșitul campaniei electorale, AUR avea venituri declarate de 85.100 de lei, în RVC figurează venituri de 1,4 milioane de lei, respectiv cheltuieli de 1.5 milioane. Potrivit centralizatorului publicat de AEP pe 21 decembrie, valoarea veniturilor este de 85.100 de lei. Cu toate acestea, partidul a solicitat spre rambursare 1,5 milioane de lei, conform datelor AEP de pe 8 ianuarie 2001. Potrivit informațiilor furnizate de către AEP ca răspuns la o cerere înaintată de EFOR, la această dată informațiile sunt corecte, în măsura în care instituția desfășoară activitatea de control la finalul căreia va publica atât în Monitorul Oficial, cât şi pe pagina web a instituţiei, cuantumul veniturilor şi cheltuielilor rezultate în urma verificărilor, sumele rambursate şi nerambursate, precum şi sancţiunile aplicate. Menționăm că în cazul celorlalte partide nu au fost identificate astfel de diferențe semnificative.
  • Un număr de 24 de competitori electorali care au obținut mai mult de 3% din voturile valabil exprimate la nivelul circumscripției electorale în care au candidat au solicitat rambursarea unor sume de 148,32 de milioane de lei, comparativ cu 45,5 milioane de lei în 2016.
  • Șapte partide politice au dreptul la subvenții pentru rezultatele obținute în urma alegerilor parlamentare, respectiv celor locale: PNL, PSD, USR, AUR, PLUS, PMP, Pro România. Pentru luna ianuarie, AEP a alocat 19,8 milioane de lei pentru subvenții.

Vezi aici răspunsul AEP cu privire la finanțarea AUR.  Citește cererea EFOR.

Vezi și

Raportul FiecareVot de observare a alegerilor parlamentare

Recomandări FiecareVot

  1.  Pentru a reduce activităţile de campanie şi cheltuielile semnificative efectuate de partide înainte de începerea campaniei electorale, legislația ar trebui să permită competitorilor electorali să utilizeze materiale de promovare stradală în perioada de campanie.
  2. Legislația ar trebui modificată astfel încât toate materialele de promovare a unui partid sau candidat să conțină informații despre entitatea care le-a comandat, cea care le produce și numărul de copii, dacă este cazul.
  3. Pentru a crește transparența finanţării campaniei electorale, autoritățile ar putea introduce cerințe prin care identitatea donatorilor sau persoanelor care împrumută candidații pentru campaniile electorale peste o anumită limită să fie publică, similar procedurilor pentru finanțarea partidelor politice.
  4. Pentru a crește transparența finanțării campaniei electorale, competitorii ar trebui să publice veniturile și cheltuielile periodic. Pentru a facilita acest proces, AEP ar putea pune la dispoziția competitorilor electorali o platformă pentru centralizarea acestor rezultate, care să permită și accesarea de către public a informațiilor.
  5. Ca bună practică, AEP ar trebui să publice datele despre contribuții la campania electorală în timp util, pe durata campaniei electorale.
  6. Pentru a asigurarea echitatea finanțării din subvenții, limitele maxime pentru subvențiile de stat ar trebuie reduse.
  7. Pragul pentru obținerea de subvenții la nivel local ar trebui scăzut pentru a ține cont și de voturile obținute la alegerea primarilor și/sau consilierilor locali.
  8. Ponderea din subvenție acordată pentru rezultatele obținute la alegerile locale ar trebui crescută.
  9.  Transparenţa modului de cheltuire a subvențiilor trebuie sporită prin publicarea regulată a unor rapoarte.
  10. Pentru a crește echitatea cu privire la modul de cheltuire a subvențiilor, legislația ar trebui să stabilească reguli privind destinația fondurilor rămase la finalul anului

Vezi și

FiecareVot: Raport preliminar privind observarea alegerilor parlamentare

Citește prima analiză legată de alegerile parlamentare

Citește analiza publicată pe 24 noiembrie